chimie

Acizi Nucleici

Acidul nucleic este o macromoleculă complexă, ce conține informația genetică din celula dată. Acesta este alcătuit din mii de nucleotide. Termenul de acid nucleic a fost propus pentru prima dată de Richard Altmann, pentru a desemna substanțele complexe pe care acesta le observase în nucleu.

Acizii nucleici reprezintă lanțuri polinucleotidice, formate din nucleotide, care la rândul lor sunt formate dintr-un radical fosforic, o pentoză și o bază azotată. În cadrul acidului nucleic sunt prezente legături covalente ( în cadrul nucleotidelor între bazele azotate și pentoze) și legături de hidrogen (între bazele azotate a 2 nucleotide diferite, de ex.: între adenină și timină/uracil sau între citozină și guanină).


Acest material a fost realizat de Ciobanu Rebeca și  Andrei Alexandru din clasa a-XI-a B

Chimişti celebri (5) – Marie Curie

Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska (n. 7 noiembrie 1867, Varșovia; d. 4 iulie 1934, Sancellemoz, Franța) a fost o savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel. A fost prima femeie care a primit un premiu Nobel și singurul savant care a primit două premii Nobel în două domenii științifice diferite (fizică și chimie). A introdus în fizică termenul de radioactivitate. Este cunoscută pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină. A fost soția unui laureat al Premiului Nobel, fizicianul Pierre Curie, și mama unei laureate a Premiului Nobel (Irène Joliot-Curie). Cu excepția fiicei sale Ève Curie (scriitoare), toți descendenții săi vor urma cariere științifice

“Mă număr printre cei care cred că știința are o frumusețe aparte. Un om de știință în laboratorul său nu este numai un tehnician; el este asemeni unui copil aflat în fața unor fenomene naturale care îl impresionează ca și cum s-ar afla într-un basm.”

Mai mult

Fântâna tinereţii? O moleculă nou-descoperită ne poate dubla speranţa de viaţă

Visul tinereţii fără bătrâneţe şi al vieţii fără de moarte bântuie omenirea dintotdeauna. Cercetătorii au descoperit, în cadrul unui studiu publicat în revista Biomaterials, o moleculă formată din 60 de atomi de carbon care poate face acest vis să devină aproape realitate…

Molecula „minune” este una compusă din 60 de atomi de carbon, legaţi într-o formă de sferă geodezică, având formula C60. Datorită asemănării structurii sale cu “Climatronul” (în formă de dom geodezic) proiectat de arhitectul american Richard Buckminster Fuller (1895-1983) a fost botezată  buckminsterfulerena sau „,minge-bucky”. Substanţa are un potenţial medical uriaş, putând fi utilizată în tratarea cancerului sau a SIDA şi se regăseşte pretutindeni în natură. Mai mult

Reacţii de substituţie

                                    Prezentarea se poate descărca de aici

Creat de ELENA CIOBANU și ADI MĂLĂESCU

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress