Masele atomice a 5 elemente au fost revizuite by Elena Ciobanu

           Un studiu recent contrazice ceea ce am învăţat la şcoală, arătând că masa atomică nu are întotdeauna o valoare fixă, aşa că acest parametru a fost recent recalculat

 pentru 5 dintre elementele chimice cunoscute.

         Cunoşterea masei atomice relative – numită, cu un tremen mai vechi, şi greutate atomică – a fiecărui element chimic în parte este foarte importantă în ştiinţă, industrie şi chiar comerţ. Încă din 1882, Frank W. Clarke, profesor la Universitatea din Cincinnati, SUA, a creat un tabel de mase atomice pentru uz practic în aceste domenii.

       Aceste mase atomice sunt trecute, de asemenea, în tabelul periodic al elementelor chimice („tabelul lui Mendeleev”).

      Recent, o comisie a Uniunii Internaţionale pentru Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC), în urma unui studiu realizat în cooperare cu U.S. Geological Survey şi alte instituţii, a revizuit aceste valori şi a publicat un nou tabel, în care masele atomice a 5 elemente sunt diferite de cele anterioare.

      Astfel, în cazul magneziului şi al bromului, greutăţile atomice standard sunt notate ca intervale, nu ca valori unice, iar în cazul a alte 3 elemente – germaniu, indiu şi mercur – au fost determinate noi valori, mai precise. Mai mult

Chimişti celebri (11) – Jean-Francois De Rozier by Elena Ciobanu

            Jean-François Pilâtre de Rozier (n. 30 martie 1754 – d. 15 iunie 1785) a fost un profesor francez de fizică și chimie, unul dintre primii pionieri ai aviației. Împreună cu Pilatre_de_Roziermarchizul d’Arlandes, el a realizat primul zbor uman într-un balon cu aer cald, la 21 noiembrie 1783, într-un balon Montgolfier. El a murit în urma prăbușirii balonului său lângă Wimereux, Pas-de-Calais în timpul unei tentative de a zbura peste Canalul Mânecii. El și tovarășul său, Pierre Romain, au fost primele victime ale unui accident aerian.

         S-a născut la Metz, fiind al treilea fiu al lui Magdeleine Wilmard și Mathurin Pilastre, denumit și „du Rosier”, fost soldat devenit hangiu. Interesul său în ce privește chimia medicamentelor i-a fost trezit în spitalul militar din Metz, un oraș-garnizoană de la frontierele Franței. A călătorit la Paris la 18 ani, și a predat fizică și chimie la Academia din Reims, ceea ce l-a pus în situația de a-l cunoaște pe Monsieur, conte de Provence, fratele regelui Ludovic al XVI-lea.

          S-a reîntors la Paris, unde a fost însărcinat cu cabinetul de istorie naturală al contelui, fiind făcut valet de chambre al soției acestuia, Madame, ceea ce i-a adus numele de nobil, Pilâtre de Rozier. Și-a deschis la 11 decembrie 1781 un muzeu în cartierul Marais din Paris, unde a efectuat experimente de fizică și a oferit demonstrații nobililor. A cercetat noul domeniu al gazelor și a inventat un aparat pentru susținerea respirației. Mai mult

Apa și Organismul Uman by Elena Ciobanu

Apa este singura băutură pentru un om înțelept”-Henry David Thoreau

         Apa, cea mai importantă substanță pentru organism, alcătuiește 65-75% din greutatea totală a corpului și este aparesponsabilă pentru buna funcționarea a acestuia reprezentând mediul în care se desfăşoară toate procesele biologice specifice. Este un compus indispensabil vieţii deținând circa 70-75% din greutatea totală a unei persoane adulte: sângele – 85%, muşchii – 75%, creierul – 83%, plămânii – 86%, oase 20%, rinichii – 83% şi ochii – 95% ; pierderea a 10% din apa organismului duce la moartea acestuia. Ca să supraviețuiască și să fie sănătos, organismul are nevoie permanent de apă. De aceea, îndemnul pe care-l auzim zilnic, de a bea măcar doi litri de apă în 24 de ore, nu e deloc întâmplător, apa având numeroase funcții și roluri în organismul uman ca: Mai mult

Plumbul din apa potabilă by Elena Ciobanu

Vă vine să credeţi că Imperiul Roman s-a prăbuşit din cauza lipsei de zahăr şi că pasiunea pentru varză murată a îngenunchiat Imperiul Britanic? Eunu sunt convins de asta, dar există o teorie fascinantă, deşi discutabilă, care susţine că exact aşa s-a întâmplat.

Romanii erau amatori de dulce, dar nu cunoşteau zahărul. Aşa că fierbeau sucul de struguri până devenea un sirop dulce numit ”sapa” pe care îl adăugau în vin şi în alte mâncăruri. Sucurile acide erau fierte în vase de plumb pentru că experienţa a demonstrat că ele amplificau dulceaţa acestora. Desigur că romanii nu cunoşteau nuanţele exacte ale procedurii chimice, dar acum ştim că acizii pot extrage cu uşurinţă plumbul de pe pereţii containerelor. Într-adevăr acetatul de plumb mai este numit uneori şi ”zahărul plumbului”. Mai mult

Creat de ELENA CIOBANU și ADI MĂLĂESCU

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress