Şcoala Discovery – Bill Nye despre Chimie – Episodul 11 – By Elena Ciobanu

       Lectia e compusa din cinci module-episod scurte. Oxigenul si atomii prezinta structura atomica si moleculara si dezvaluie metoda prin care a fost izolat oxigenul pentru prima oara. Structura chimica si tabelul periodic al elementelor exploreaza experimentele care au condus la alcatuirea tabelului periodic al elementelor. Substantele chimice si electricitatea prezinta felul in care studiul electrochimiei a dus la descoperirea particulelor numite electroni. Compusii chimici si radioactvitatea discuta beneficiile compusilor chimici si ai radioactivitatii. Materialele plastice si fulerenele: Viitorul chimiei explica felul in care lumea noastra se schimba datorita materialelor plastice si nano-tehnologiei.

Hidrogenul by Elena Ciobanu

               

         Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1 . Este un gaz ușor inflamabil, incolor, insipid, inodor, iar hidrogenîn natură se întâlnește mai ales sub formă de moleculă diatomică, H2. Având masa atomică egală cu 1,00794 u.a.m. , hidrogenul este cel mai ușor element chimic. Etimologic, cuvântul hidrogen este o combinație a două cuvinte grecești, având semnificația de „a face apă”.
               Hidrogenul elementar este principala componentă a Universului, având o pondere de 75% din masa acestuia. În starea de plasmă, se găsește ca element majoritar în alcătuirea stelelor. Hidrogenul elementar este foarte puțin răspândit pe Pământ.
Pentru necesități industriale există diferite procedee de fabricație, puse la punct din punct de vedere tehnologic sau aflate în fază de laborator. Hidrogenul poate fi obținut prin electroliza apei, procesul necesitând costuri mai mari decât cel de producere prin procesarea gazelor naturale
            Cel mai răspândit izotop al hidrogenului este protiul, care este alcătuit dintr-un singur proton în nucleu și un electron în învelișul electronic. În compușii ionici poate avea sarcină negativă (anion cunoscut sub numele de hidrură, H-) sau sarcină pozitivă H+ (cation). Hidrogenul formează compuși chimici cu majoritatea elementelor din sistemul periodic și este prezent în apă și în mulți dintre compușii organici. Are un rol important în reacțiile acido-bazice, acestea bazându-se pe schimbul de protoni între molecule. Fiind singurul atom pentru care soluția analitică a ecuației lui Schrödinger este pe deplin cunoscută, prezintă un rol major în fundamentarea teoriei mecanicii cuantice. Mai mult

Chimişti celebri (12) – Nicolae Teclu by Elena Ciobanu

       Nicolae Teclu /niko’lae ‘teklu/ (n. 18 octombrie 1839, Brașov – d. 13/26 iulie 1916, Viena, Austria) a fost un chimist român, care a dat numele Nicolae_Teclutipului de arzător (bec), Arzător Teclu. A studiat ingineria și arhitectura, iar apoi chimia, și-a continuat cariera devenind profesor de chimie generală și chimie analitică la Viena. A avut deasemenea o contribuție susbstanțială la dezvoltarea chimiei mondiale. Membru titular (din 1879) al Academiei Române

      Cand Nicolae Teclu s-a nascut in Brasov, chimia era o stiinta tanara. Abia trecusera cateva decenii de cand se afirmase ca niciodata chimia nu va ajunge o stiinta adevarata, pentru ca nu-si poate exprima matematic legiile ei .

        Munca pe taramul chimiei insemna un drum pe un teren inca intelenit, iar Teclu a fost unul din destelenitorii lui. Totodata el se numara printre primii chimisti romani care s-au facut cunoscuti si in strainatate.

       Primele sale descoperiri si lucrari se refera la probleme de chimie anorganica, la studiul chimic al unor meteoriti cazuti in India, analiza silicatilor, actiunea pentaclorurii de fosfor asupra anhidridei acidului wolframic, sulfura de antimoniu, relatiile dintre chimie si artele plastice. Publica primele sale cercetari asupra fenomenului arderii, o problema care l-a preocupat toata viata. Mai mult

Masele atomice a 5 elemente au fost revizuite by Elena Ciobanu

           Un studiu recent contrazice ceea ce am învăţat la şcoală, arătând că masa atomică nu are întotdeauna o valoare fixă, aşa că acest parametru a fost recent recalculat

 pentru 5 dintre elementele chimice cunoscute.

         Cunoşterea masei atomice relative – numită, cu un tremen mai vechi, şi greutate atomică – a fiecărui element chimic în parte este foarte importantă în ştiinţă, industrie şi chiar comerţ. Încă din 1882, Frank W. Clarke, profesor la Universitatea din Cincinnati, SUA, a creat un tabel de mase atomice pentru uz practic în aceste domenii.

       Aceste mase atomice sunt trecute, de asemenea, în tabelul periodic al elementelor chimice („tabelul lui Mendeleev”).

      Recent, o comisie a Uniunii Internaţionale pentru Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC), în urma unui studiu realizat în cooperare cu U.S. Geological Survey şi alte instituţii, a revizuit aceste valori şi a publicat un nou tabel, în care masele atomice a 5 elemente sunt diferite de cele anterioare.

      Astfel, în cazul magneziului şi al bromului, greutăţile atomice standard sunt notate ca intervale, nu ca valori unice, iar în cazul a alte 3 elemente – germaniu, indiu şi mercur – au fost determinate noi valori, mai precise. Mai mult

Creat de ELENA CIOBANU și ADI MĂLĂESCU

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress