Testele ADN vor elucida misterele lui Yeti

O echipă de cercetători britanici şi elveţieni va analiza în premieră ADN-ul din mostrele naturale despre care se crede că ar aparţine misteriosului Yeti din Himalaya, unul dintre „starurile criptozoologiei.

În cadrul interesantului proiect, cercetătorii vor analiza păr, oase şi alte probe biologice despre care se crede că ar proveni de la straniile creaturi antropoide din Himalaya.
Yeti nu este un exemplu singular: în cadrul multior culturi există mituri şi relatări depre creaturi umanoide acoperite cu blană, care ating dimenisuni enorme şi trăiesc în zone sălbatice, evitând contactele cu oamenii.

Cu toate acestea, probele biologice care ar aparţine acestor fiinţe din vastul domeniu al criptozoologiei nu au fost supuse testărilor cu ajutorul tehnicilor ştiinţifice moderne.
Cercetătorii susţin că rezultatele testelor vor fi publicate în paginile mai multor jurnale ştiinţifice de prestigiu. Mai mult

Chimişti celebri (6) – William Crookes

   William Crookes, (1832-1919), savant britanic. Parapsihologia, născându-se într-un mediu spiritist, s-a afirmat că, încă de la primii săi paşi, numără printre adepţi experimentatori pricepuţi şi cu adevărat creativi. Unul dintre primii a fost fizicianul englez William Crookes, a cărui carieră, cursus honorum, descoperiri i-au impresionat pe colegii săi şi pe marele public.
  În vârstă de abia 18 ani, obţine marele premiu Ashburton; doi ani mai târziu, este deja asistent la Royal College of Chemistry din Londra, unde venise să-şi termine studiile; în anul următor, este numit profesor suplinitor; în 1854 — la 22 de ani — i se încredinţează funcţia de inspector al serviciului meteorologic la Observatorul Radcliffe din Oxford; în 1855, îl găsim conferenţiar de chimie la şcoala normală din Chester; la întoarcerea la Londra, el intră, în 1863, la Royal Society şi conduce mai multe periodice ştiinţifice, printre care Chemical News şi Quartely Journal of Science. Pe plan strict ştiinţific, în afară de remarcabile experienţe asupra solenoidelor (începute din 1851), el izolează, în 1861, cu ajutorul spectroscopului şi al analizei chimice, un element necunoscut până atunci, căruia îi dă numele de thallium; inventează radiometrul, în 1872, şi oteoscopul, câteva luni mai târziu. Vicepreşedinte al Society of Chemistry în 1876, el se remarcă prin numeroase descoperiri şi invenţii, între altele, tuburile cu catod rece care îi poartă numele; în fine, în 1903, pentru a analiza radiaţia corpurilor radioactive, el pune la punct spintariscopul cu ecran fluorescent de sulfură de zinc.      Notiţele biografice ale enciclopediilor actuale trec sub tăcere experienţele sale în parapsihologie sau le pun pe seama vârstei, atunci când nu le prezintă ca pe tot atâtea turpitudini care ar trebui trecute sub tăcere: „În ultimii ani ai vieţii, el se consacră ştiinţelor oculte şi spiritismului.” Or, încă din deceniul al şaptelea al secolului trecut, când se află în plină perioadă creatoare, Crookes începe să se intereseze de fenomenologia spiritismului, şi experienţele sale cele mai remarcabile în acest domeniu au loc între 1871 şi 1873. (Are 40 de ani; îi mai rămân mai mult de 40 de ani de trăit, Mai mult

Alichine by Anglelache Maria

Chimişti celebri (5) – Marie Curie

Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska (n. 7 noiembrie 1867, Varșovia; d. 4 iulie 1934, Sancellemoz, Franța) a fost o savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel. A fost prima femeie care a primit un premiu Nobel și singurul savant care a primit două premii Nobel în două domenii științifice diferite (fizică și chimie). A introdus în fizică termenul de radioactivitate. Este cunoscută pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină. A fost soția unui laureat al Premiului Nobel, fizicianul Pierre Curie, și mama unei laureate a Premiului Nobel (Irène Joliot-Curie). Cu excepția fiicei sale Ève Curie (scriitoare), toți descendenții săi vor urma cariere științifice

“Mă număr printre cei care cred că știința are o frumusețe aparte. Un om de știință în laboratorul său nu este numai un tehnician; el este asemeni unui copil aflat în fața unor fenomene naturale care îl impresionează ca și cum s-ar afla într-un basm.”

Mai mult

Creat de ELENA CIOBANU și ADI MĂLĂESCU

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress