Alchimie modernă: o formă de viaţă produce aur de 24 de carate

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea de Stat din Michigan, SUA, au descoperit că o anumită specie de bacterie poate extrage, dintr-o substanţă toxică, aur pur.

Uimitor este faptul că bacteria poate suporta niveluri de toxicitate incredibil de mari, dezvoltându-se într-un mediu cu concentraţii ridicate de clorură de aur (cunoscută şi sub denumirea de “aur lichid”), un compus otrăvitor, care se întâlneşte şi în natură (dar în concentraţii extrem de mici).

Kazem Kashefi şi Adam Brown, profesori la Universitatea de Stat din Michigan, numesc procesul “alchimie microbiană“. Ei au constatat că bacteria Cupriavidus metallidurans tolerează concentraţii de clorură de aur de cel puţin 25 de ori mai mari decât se credea anterior.
 
Cei doi au realizat o instalaţie – numită The Great Work of the Metal Lover – ce asociază biotehnologia şi arta şi cu ajutorul căreia fac demonstraţii în faţa publicului. Mai mult

Cercetătorii japonezi au descoperit un NOU ELEMENT CHIMIC: 113

Cercetătorii japonezi au anunţat că au reuşit să creeze un nou element chimic, numit Ununtrium.

Niponii au reuşit să creeze noul element, care nu apare în formă naturală pe Pământ, după nu mai puţin de nouă ani petrecuţi în laborator.

Ununtrium, al cărui atom are 113 protoni în nucleu, este foarte instabil. Japonezii au crezut încă din 2004 că au reuşit să creeze elementul, însă abia acum spun că au “dovezile clare”.

Pentru a sintetiza elementul 113, cercetătorii au folosit acceleratorul de particule RIKEN Nishina, pentru a ciocni un atom de zinc (30 protoni) cu unul de bismut (83 de protoni).

Din cauză că Ununtrium este foarte instabil, descoperirea noului element trebuie mai întâi certificată. Dacă nu vor exista dubii, japonezii vor deveni prima echipă din Asia care “descoperă” un element şi vor stabili numele definitiv al acestuia.

Business Insider notează că, din 1940 până acum, au fost descoperite sau inventate 20 de elemente noi, inclusiv unul “de categorie grea”, cu o masă atomică de 118. Niponii care au creat Ununtrium au declarat că, în viitor, speră să obţină elemente cu mase de peste 119.

Sursa: gandul.info

Fumătorii pasivi riscă să aibă probleme de memorie

Ştim cu toţii că ţigările dăunează grav sănătăţii şi totuşi veştile rele legate de fumat nu încetează să apară. O nouă cercetare susţine că nefumătorii care sunt expuşi în mod regulat la fumul de ţigară, riscă să aibă probleme de memorie.

Studiul, realizat de cercetătorii de la Universitatea Northumbria, a analizat relaţia dintre fumatul pasiv şi problemele de memorie. Oamenii de ştiinţă au comparat un grup de fumători cu un grup de fumători pasivi şi un altul cu nefumători (oameni care nu sunt expuşi la fum de ţigară). Astfel, s-a constat că un fumător pasiv are pierderi de memorie de 20% mai mari decât un nefumător.

În studiu, fumători pasivi au fost cei care au trăi alături de fumători sau care au petrecut mult timp în compania unor astfel de persoane. În medie, fumătorii pasivi din studiu au fost expuşi la fumul de ţigară timp de 4 ani şi jumătate, câte 25 de ore pe săptămână. Mai mult

Marie Curie, un destin dedicat chimiei

Faimoasă pentru cercetările ei inovatoare în domeniul radioactivităţii, Marie Joliot Curie a primit două Premii Nobel, pentru fizică şi chimie.

Acest film documentar spune povestea primei femei profesor de la Universitatea din Paris ale cărei cercetări au revoluţionat lumea chimiei. Marie Curie a fost, de asemenea prima femeie care a fost înmormântată pentru propriile merite în Panteonul din Paris.

Printre realizările Mariei Curie s-au numărat teoria radioactivităţii, tehnici de izolare a izotopilor, dar şi descoperirea a două elemente chimice noi: poloniul şi radiul.

De altfel, munca a fost şi cea care i-a adus sfârşitul faimoasei chimiste: ea a decedat în 1934 din cauza unei anemii aplastice cauzate de lungii ani de expunere la radiaţii.

Creat de ELENA CIOBANU și ADI MĂLĂESCU

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress