Chimişti celebri (9) – Gheorghe Spacu

Gheorghe Spacu (n. 5 decembrie 1883, Iași – d. 23 iulie 1955, București) a fost un chimist român, membru titular al Academiei Române din 1936.

În 1906 s-a licențiat la facultatea de Științe a Universității din Iași. După specializări la Viena și Berlin, Spacu revine în țară, unde a avut o prodigioasă carieră didactică la Universitățile din Iași, Cluj și București.

A efectuat cercetari in domeniul combinatiilor complexe. A elaborat numeroase metode analitice pentru identificarea sau dozarea elementelor metalice, a radicalilor acizi, precum si a unor substante organice.

A fost profesor la Universitatea din Cluj (1919–1940) la Catedra de Chimie Anorganică și Analitică și apoi la Universitatea din București (1940–1955) la Catedra de Chimie Anorganică, unde a pus bazele unor laboratoare destinate studiului combinațiilor complexe. Prin cercetările desfășurate în perioada 1907–1955, profesorul Gheorghe Spacu și colaboratorii săi au sintetizat aproximativ 1000 de combinații complexe noi. Profesorul Gheorghe Spacu este considerat creatorul școlii românești de chimie coordinativă

Gheorghe Spacu a făcut cercetări fundamentale în domeniul combinațiilor complexe, a stabilit structura unor combinatii anorganice din grupa sărurilor duble, a sintetizat noi clase de combinații complexe, a elaborat metode analitice pentru determinarea cuprului, zincului, mercurului, nichelului, cobaltului, bismutului, argintulu, etc.

Structura învelișului de electroni

Descarcă


Medicamentul care ar putea salva vieţile a milioane de oameni. Noul antibiotic distruge cele mai puternice bacterii

Un nou tip de medicament, care poate fi extrem de eficient în tratarea infecţiilor rezistente la antibiotice şi care dezactivează bacteriile în loc să le distrugă, a fost dezvoltat de oamenii de ştiinţă.

În mod tradiţional, cercetătorii au încercat să găsească antibiotice care să distrugă bacteriile. Însă noi am găsit o nouă clasă de antibiotice care nu are abilitatea de a distruge bateriile, ci de a preveni transformarea lor într-o infecţie” explică Brad Spellberg, de la Centrul Medical al Universităţii din California, citat de phys.org.

În acest moment, lumea medicală are nevoie cu disperare de noi tratamente pentru infecţii, întrucât bacteriile au dezvoltat rezistenţă la antibioticele obişnuite.

Am observat că tulpinile care provocau infecţii grave produceau endotoxină în timp ce se dezvoltau. Cu cât produceau mai multă endotoxină, cu atât mai virulentă era tulpina” explică Spellberg. Astfel, această substanţă a devenit ţinta pentru viitoarele terapii. Mai mult

Alchimie modernă: o formă de viaţă produce aur de 24 de carate

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea de Stat din Michigan, SUA, au descoperit că o anumită specie de bacterie poate extrage, dintr-o substanţă toxică, aur pur.

Uimitor este faptul că bacteria poate suporta niveluri de toxicitate incredibil de mari, dezvoltându-se într-un mediu cu concentraţii ridicate de clorură de aur (cunoscută şi sub denumirea de “aur lichid”), un compus otrăvitor, care se întâlneşte şi în natură (dar în concentraţii extrem de mici).

Kazem Kashefi şi Adam Brown, profesori la Universitatea de Stat din Michigan, numesc procesul “alchimie microbiană“. Ei au constatat că bacteria Cupriavidus metallidurans tolerează concentraţii de clorură de aur de cel puţin 25 de ori mai mari decât se credea anterior.
 
Cei doi au realizat o instalaţie – numită The Great Work of the Metal Lover – ce asociază biotehnologia şi arta şi cu ajutorul căreia fac demonstraţii în faţa publicului. Mai mult

Creat de ELENA CIOBANU și ADI MĂLĂESCU

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress