Curiozităţi

Cosmeticele ieftine – rabat de la calitate?

Produse CosmeticeCu totii cumparam produse cosmetice care sa ne ajute in diferite probleme pe care le avem cu tenul sau cu pielea in general. Cosmeticele sunt impartite in doua daca este sa ne gandim la publicul tinta caruia li se adreseaza: cele ieftine si cele scumpe. In magazine nu vom gasi niciodata produse de mijloc.
Am puteam spune ca, daca este sa analizam dupa pret, sunt produse foarte bune si produse cosmetice de o calitate indoielnica.. Cremele, lotiunile si multe alte produse care sunt doar de ingrijire generala se pot regasi in ambele categorii, insa daca iti doresti un produs dedicat pe o problema specifica, pretul creste exponential..
Si totusi, cum se face ca sunt produse care teoretic fac acelasi lucru, dar cu preturi total diferite? Oare cosmeticele, unele ieftine, altele extrem de scumpe, nu sunt facute sa aiba acelasi efect, nu trateaza aceeasi problema? Diferenta este data de ingredientele folosite, de puritatea lor, de modul in care sunt procesate acele ingrediente si de concentratia in care se regasesc agentii activi. Normal ca o crema de fata care trateaza ridurile folosind extract de coada soricelului va fi un produs ieftin, pe cand o crema cu pudra de aur va fi mult mai scumpa. Alegerea o facem in functie de cat ne dorim sa investim sau cat credem din tot marketingul facut pe acel produs.
Exista si creme ieftine care desi nu utilizeaza tehnologii de ultima ora, au rezultate surprinzatoare. Poate ca efectul nu este vizibil imediat, poate ca efectul placebo este mult mai ridicat dupa folosirea unei creme pe care ai dat jumatate din salariul pe o luna, dar sunt produse care utilizeaza ingrediente naturale la indemana cu acelasi efect. Normal ca ingredientul principal fiind usor de obtinut si procesat va scadea costul de productie a cosmeticelor ieftine, dar nu dau produsului o calitate indoielnica neaparat.
Sau poate gasim in comert produse care folosesc acelasi ingredient, dar au preturi diferite. Sa analizam de unde vine pretul asadar. Pe langa costurile de productie propriu zise, o mare parte din pret este data de costurile indirecte, cele cu promovarea, cu cheltuielile admnistrative, cu transportul etc. La toate se adauga un adaos comercial care in cazul firmelor de renume ajunge si pana la 300% sau mai mult. Produsele ieftine reduc sau au toate aceste costuri reduse prin prisma unor optimizari ale costurilor.
Cosmeticele cu un pret mai mic sunt fie produse de firme locale, fie folosesc ingrediente simple, fara a investi foarte mult in cercetare, marketing sau alte cheltuieli nejustificate. La urma urmei, un volum mai mare de vanzari la un pret mai mic este mai bun decat un volum mic la un pret mai mare cand vrei sa obtii rulaj. Produsele cosmetice ieftine nu vorbesc neaparat despre calitate. Asta tine de fiecare dintre noi sa incerce, sa creada sau nu imaginea din jurul produsului, sa vada ce functioneaza pentru sine si ce nu.

Ce-i face creierului poluarea din oraşe? by Elena Ciobanu

Expunerea timpurie la poluarea atmosferică provoacă în creier apariţia unor schimbări nocive similare celor constatate la persoanele cu autism şi schizofrenie, iar creierul masculin se dovedeşte mai vulnerabil decât cel feminin, arată un nou studiu.

Rezultatele acestor cercetări noi, efectuate pe şoareci de laborator, se potrivesc cu cele ale unor studi anterioare care descoperiseră corelaţii între poluarea produsă de traficul rutier şi prevalenţa autismului la copii.

Autorii studiului, publicat în Environmental Health Perspectives, au expus şoarecii, în primele două săptămâni după naştere, unor niveluri de poluare atmosferică echivalente celor constatate în oraşele de mărime medie. Cercetătorii s-au concentrat asupra particulelor de carbon ultra-fine de tipul celor emise de fabrici şi de motoarele automobilelor.

Şoarecii expuşi acestui tip de poluare au obţinut scoruri mai slabe la testele de evaluare a memoriei pe termen scurt, a capacităţii de învăţare şi a impulsivităţii. Mai mult

Masele atomice a 5 elemente au fost revizuite by Elena Ciobanu

           Un studiu recent contrazice ceea ce am învăţat la şcoală, arătând că masa atomică nu are întotdeauna o valoare fixă, aşa că acest parametru a fost recent recalculat

 pentru 5 dintre elementele chimice cunoscute.

         Cunoşterea masei atomice relative – numită, cu un tremen mai vechi, şi greutate atomică – a fiecărui element chimic în parte este foarte importantă în ştiinţă, industrie şi chiar comerţ. Încă din 1882, Frank W. Clarke, profesor la Universitatea din Cincinnati, SUA, a creat un tabel de mase atomice pentru uz practic în aceste domenii.

       Aceste mase atomice sunt trecute, de asemenea, în tabelul periodic al elementelor chimice („tabelul lui Mendeleev”).

      Recent, o comisie a Uniunii Internaţionale pentru Chimie Pură şi Aplicată (IUPAC), în urma unui studiu realizat în cooperare cu U.S. Geological Survey şi alte instituţii, a revizuit aceste valori şi a publicat un nou tabel, în care masele atomice a 5 elemente sunt diferite de cele anterioare.

      Astfel, în cazul magneziului şi al bromului, greutăţile atomice standard sunt notate ca intervale, nu ca valori unice, iar în cazul a alte 3 elemente – germaniu, indiu şi mercur – au fost determinate noi valori, mai precise. Mai mult

Plumbul din apa potabilă by Elena Ciobanu

Vă vine să credeţi că Imperiul Roman s-a prăbuşit din cauza lipsei de zahăr şi că pasiunea pentru varză murată a îngenunchiat Imperiul Britanic? Eunu sunt convins de asta, dar există o teorie fascinantă, deşi discutabilă, care susţine că exact aşa s-a întâmplat.

Romanii erau amatori de dulce, dar nu cunoşteau zahărul. Aşa că fierbeau sucul de struguri până devenea un sirop dulce numit ”sapa” pe care îl adăugau în vin şi în alte mâncăruri. Sucurile acide erau fierte în vase de plumb pentru că experienţa a demonstrat că ele amplificau dulceaţa acestora. Desigur că romanii nu cunoşteau nuanţele exacte ale procedurii chimice, dar acum ştim că acizii pot extrage cu uşurinţă plumbul de pe pereţii containerelor. Într-adevăr acetatul de plumb mai este numit uneori şi ”zahărul plumbului”. Mai mult

Creat de ELENA CIOBANU și ADI MĂLĂESCU

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress