Articole

Cercetătorii japonezi au descoperit un NOU ELEMENT CHIMIC: 113

Cercetătorii japonezi au anunţat că au reuşit să creeze un nou element chimic, numit Ununtrium.

Niponii au reuşit să creeze noul element, care nu apare în formă naturală pe Pământ, după nu mai puţin de nouă ani petrecuţi în laborator.

Ununtrium, al cărui atom are 113 protoni în nucleu, este foarte instabil. Japonezii au crezut încă din 2004 că au reuşit să creeze elementul, însă abia acum spun că au “dovezile clare”.

Pentru a sintetiza elementul 113, cercetătorii au folosit acceleratorul de particule RIKEN Nishina, pentru a ciocni un atom de zinc (30 protoni) cu unul de bismut (83 de protoni).

Din cauză că Ununtrium este foarte instabil, descoperirea noului element trebuie mai întâi certificată. Dacă nu vor exista dubii, japonezii vor deveni prima echipă din Asia care “descoperă” un element şi vor stabili numele definitiv al acestuia.

Business Insider notează că, din 1940 până acum, au fost descoperite sau inventate 20 de elemente noi, inclusiv unul “de categorie grea”, cu o masă atomică de 118. Niponii care au creat Ununtrium au declarat că, în viitor, speră să obţină elemente cu mase de peste 119.

Sursa: gandul.info

Fumătorii pasivi riscă să aibă probleme de memorie

Ştim cu toţii că ţigările dăunează grav sănătăţii şi totuşi veştile rele legate de fumat nu încetează să apară. O nouă cercetare susţine că nefumătorii care sunt expuşi în mod regulat la fumul de ţigară, riscă să aibă probleme de memorie.

Studiul, realizat de cercetătorii de la Universitatea Northumbria, a analizat relaţia dintre fumatul pasiv şi problemele de memorie. Oamenii de ştiinţă au comparat un grup de fumători cu un grup de fumători pasivi şi un altul cu nefumători (oameni care nu sunt expuşi la fum de ţigară). Astfel, s-a constat că un fumător pasiv are pierderi de memorie de 20% mai mari decât un nefumător.

În studiu, fumători pasivi au fost cei care au trăi alături de fumători sau care au petrecut mult timp în compania unor astfel de persoane. În medie, fumătorii pasivi din studiu au fost expuşi la fumul de ţigară timp de 4 ani şi jumătate, câte 25 de ore pe săptămână. Mai mult

Tabelul lui Mendeleev are două elemente noi

Uniunea Internaţională de Chimie Pură şi Aplicată a aprobat, în 31 mai 2012, introducerea a două elemente noi în Tabelul lui Mendeleev: Fleroviu şi Livermoriu, scrie ScienceNews.com

Cele două elemente au fost obţinute în laborator încă de acum mai bine de 10 ani, existenţa lor fiind confirmată în urma mai multor experimente.

Alte trei elemente au mai ieşit recent din acest proces, ocupând poziţiile 110, 111 şi 112 din tabelul periodic.

Toate cele cinci elemente descoperite recent sunt foarte instabile, descompunându-se rapid în alte elemente, şi putând fi obţinute doar în condiţii de laborator. Deocamdată nu se cunosc foarte multe lucruri despre aceste elemente ce sunt foarte greu de analizat din cauza instabilităţii lor. Aceste elemente nu sunt întâlnite în mediul natural şi fac parte din clasa de elemente supergrele sau transuraniene.

Cele două elemente ce au primit denumirile de livermoriu şi fleroviu vor ocupa poziţiile 114 şi 116. Ele au fost acceptate oficial în tabelul periodic al elementelor în luna iunie, însă vor mai trece aproximativ 5 luni de analize până vor fi înscrise în tabel. Aceste elemente au fost obţinute în laborator încă de acum mai bine de 10 ani, existenţa lor fiind confirmată în urma mai multor experimente.

Elementul 114, denumit iniţial ununquadiu, a fost rebotezat fleroviu (Fl), după Institutul Flerov pentru cercetări nucleare din Rusia, unde a fost descoperit. Acest institut poartă la rândul său numele savantului rus Gheorghi Flerov (1913-1990), părintele bombei atomice sovietice. Acest element a fost observat în premieră după bombardamentul cu ioni de calciu a unei ţinte din plutoniu.

Elementul 116, care a deţinut numele de ununhexiu, a fost rebotezat livermoriu (Lv), după laboratorul american din oraşul Livermore în care a fost descoperit. Acest element a fost observat pentru prima oară în anul 2000, în urma unui experiment în care au fost izbiţi unii de alţii atomi de curiu şi calciu.

 

sursa: stiri.ro

Proteine

Proteinele sunt substanțe organice macromoleculare formate din lanțuri simple sau complexe de aminoacizi; ele sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporție de peste 50% din greutatea uscată. Toate proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor, în care secvența acestora este codificată de către o genă. Fiecare proteină are secvența ei unică de aminoacizi, determinată de secvența nucleotidică a genei.

Tipuri de proteine

În funcție de compoziția lor chimică ele pot fi clasificate în:

    • Holoproteine cu următoarele clase de proteine
      • Proteine globulare (sferoproteine) sunt de regulă substanțe solubile în apă sau în soluții saline: protaminele, histonele, prolaminele, gluteinele, globulinele, albuminele.
      • Proteinele fibrilare (scleroproteinele) caracteristice regnului animal, cu rol de susținere, protecție și rezistență mecanică: colagenul, cheratina și elastina.
    • Heteroproteinele sunt proteine complexe care sunt constituite din o parte proteică și o parte prostetică; în funcție de această grupare se pot clasifica astfel:
        • Glicoproteine
        • Lipoproteine
        • Nucleoproteine


Acest material a fost realizat de Emanuela Bujor din clasa a-XI-a B

Creat de ELENA CIOBANU și ADI MĂLĂESCU

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress