Articole

Somnul. 10 lucruri pe care nu le ştiaţi

Una dintre cele mai plăcute activităţi ale omului este somnul. Somnul este o stare fiziologică în care funcţiile conştiente sunt reversibil oprite, iar restul funcţiilor sunt diminuate. Scopul somnului este de a reface organismul după activitate. De asemenea, somnul are rolul de a întări legăturile neuronale nou-formate şi de a estompa informaţiile inutile. Despre somn se poate spune multe, dar în cele ce urmează vom prezenta 10 lucruri probabil puţin cunoscute. Mai mult

De la substanţe chimice la om

Cum apar substanţele organice?

Primele molecule de substanţe organice apar în apele mărilor şi oceanelor. Apele mărilor şi oceanelor din acea vreme pot fi comparate cu o supă, deoarece în ele erau dizolvate un număr mare de substanţe, care vor reacţiona formând compuşi mai complecşi. În apele oceanelor erau dizolvate substanţe ca hidrogenul sulfurat (H2S), amoniacul (NH3), dioxidul de carbon (CO2) ori metanul (CH4). Prin reacţiile care au loc între aceste substanţe se formează compuşi organici complecşi care vor sta la baza viitoarelor organisme. Energia necesară acestor reacţii este obţinută din radiaţiile ultraviolete, care bombardau intens Terra în acea perioadă şi din descărcările electrice produse în timpul furtunilor.

  Mai mult

Se află Pământul sub amenințarea iminentă a emisiilor de metan din Oceanul Arctic?

Emisii de metan consistente fără precedent – metanul fiind un gaz cu efect de seră de 20 de ori mai toxic decât dioxidul de carbon – au fost observate bolborosind la suprafața Oceanului Arctic de mai mulți cercetători care derulau un studiu extins al regiunii.

Rata și volumul eliberării de metan surprinsă, printre alții, de Igor Semiletov, de la Academia Rusă de Științe, l-a uluit pe liderul echipei de cercetare rusești, care a declarat că nu a mai asistat niciodată la un astfel de fenomen în cei 20 de ani de observare a fundului Oceanului Arctic.

Și mai înainte specialiștii au întâlnit emanații de metan în zona arctică, dar acelea se manifestau prin fântâni – sau structuri subacvatice – cu diametre de numai câteva zeci de metri. Acum, este pentru  prima oară când cercetătorii descoperă fântâni continue și prolifice, cu diametre uneori și de peste o mie de metri. În plus, pe o suprafață relativ mică, cercetătorii au întâlnit peste o sută de surse de metan diferite și sunt de părere că analizând o regiune mai mare ar depista, probabil, mii.

Oamenii de știință estimează că există sute de milioane de tone de gaz metan blocate sub permafrosul Arcticii, iar una dintre cele mai mari temeri este aceea că, odată cu dispariția banchizelor pe  timpul verii și prin creșterea accelerată a temperaturilor în toată regiunea – temperaturi care topesc permafrostul siberian – metanul reținut ar putea fi brusc eliberat în atmosferă, determinând schimbări climatice rapide și severe la nivel global.

Mai mult

Fumatul pasiv duce la pierderea auzului!

Fumatul pasiv duce la pierderea auzului!

Fumatul pasiv duce la pierderea auzului!

Fumatul pasiv este o ameninţare pentru toată lumea care este expusă la acesta. În afară de infecţiile respiratorii şi cancerul pulmonar, acesta poate duce la pierderea auzului în rândul adolescenţilor.

Un studiu publicat recent a analizat datele provenite de la 1.533 de tineri cu vârste cuprinse între 12 şi 19 ani cărora li s-au făcut teste de auz, precum şi teste de sânge, pentru a verifica nivelul cotininei din corp, un indicator al expunerii la fumul de tutun. Toţi participanţii la studiu erau nefumători.

Cercetătorii de la Centrul Medical al Universităţii Langone din New York au descoperit că cei testaţi care au fost expuşi la fumul de ţigară au avut rate mai ridicate de pierdere a auzului, atât de frecvenţă joasă, cât şi de frecvenţă înaltă. Studiul a demonstrat o corelaţie între nivelul cotininei din corp şi gradul ridicat al pierderii auzului. Cei mai mulţi dintre copii nu au realizat că au pierdut parţial capacitatea de a auzi.

Nu este clar modul în care fumatul pasiv poate reduce capacitatea auzului. Expunerea la fumatul pasiv este cunoscută pentru creşterea riscului de infecţii ale urechilor, care pot duce la pierderea auzului. Este, de asemenea, posibil ca toxinele din fumul de ţigară să cauzeze unele disfuncţii în trompa lui Eustachio.

Acest studiu nu dovedeşte că fumatul pasiv provoacă în mod direct pierderea auzului, ci arată că persoanele expuse fumului deţigară au un risc mai mare de surzire. De aceea, doctorii susţin că”în casele în care se fumează în prezenţa tinerilor, părinţii ar trebui să fie conştienţi de efectele pe care acest lucru l-ar putea avea asupra auzului acestora. Este recomandat ca tinerii ce sunt expuşi fumului de ţigară să îşi testeze în mod regulat auzul“.

Acest studiu a fost publicat în jurnalul Archives of Otolaryngology – Head and Neck Surgery

Creat de ELENA CIOBANU și ADI MĂLĂESCU

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress