About Ciobanu Elena

http://www.ceacwordpress.com

Posts by Ciobanu Elena:

Chimişti celebri (11) – Jean-Francois De Rozier by Elena Ciobanu

            Jean-François Pilâtre de Rozier (n. 30 martie 1754 – d. 15 iunie 1785) a fost un profesor francez de fizică și chimie, unul dintre primii pionieri ai aviației. Împreună cu Pilatre_de_Roziermarchizul d’Arlandes, el a realizat primul zbor uman într-un balon cu aer cald, la 21 noiembrie 1783, într-un balon Montgolfier. El a murit în urma prăbușirii balonului său lângă Wimereux, Pas-de-Calais în timpul unei tentative de a zbura peste Canalul Mânecii. El și tovarășul său, Pierre Romain, au fost primele victime ale unui accident aerian.

         S-a născut la Metz, fiind al treilea fiu al lui Magdeleine Wilmard și Mathurin Pilastre, denumit și „du Rosier”, fost soldat devenit hangiu. Interesul său în ce privește chimia medicamentelor i-a fost trezit în spitalul militar din Metz, un oraș-garnizoană de la frontierele Franței. A călătorit la Paris la 18 ani, și a predat fizică și chimie la Academia din Reims, ceea ce l-a pus în situația de a-l cunoaște pe Monsieur, conte de Provence, fratele regelui Ludovic al XVI-lea.

          S-a reîntors la Paris, unde a fost însărcinat cu cabinetul de istorie naturală al contelui, fiind făcut valet de chambre al soției acestuia, Madame, ceea ce i-a adus numele de nobil, Pilâtre de Rozier. Și-a deschis la 11 decembrie 1781 un muzeu în cartierul Marais din Paris, unde a efectuat experimente de fizică și a oferit demonstrații nobililor. A cercetat noul domeniu al gazelor și a inventat un aparat pentru susținerea respirației. Mai mult

Plumbul din apa potabilă by Elena Ciobanu

Vă vine să credeţi că Imperiul Roman s-a prăbuşit din cauza lipsei de zahăr şi că pasiunea pentru varză murată a îngenunchiat Imperiul Britanic? Eunu sunt convins de asta, dar există o teorie fascinantă, deşi discutabilă, care susţine că exact aşa s-a întâmplat.

Romanii erau amatori de dulce, dar nu cunoşteau zahărul. Aşa că fierbeau sucul de struguri până devenea un sirop dulce numit ”sapa” pe care îl adăugau în vin şi în alte mâncăruri. Sucurile acide erau fierte în vase de plumb pentru că experienţa a demonstrat că ele amplificau dulceaţa acestora. Desigur că romanii nu cunoşteau nuanţele exacte ale procedurii chimice, dar acum ştim că acizii pot extrage cu uşurinţă plumbul de pe pereţii containerelor. Într-adevăr acetatul de plumb mai este numit uneori şi ”zahărul plumbului”. Mai mult

Top 10 invenții și descoperiri accidentale by Elena Ciobanu

10. Artificiile
      Pentru multă lume nu mai este un secret că artificiile au fost inițial folosite în China, cu peste o mie de ani în urmă. Ceea ce, probabil, nu cunosc mulți este faptul că, potrivit unei legende larg răspândite și în general acceptată, ele au fost inventate accidental acum două mii de ani de către un bucătar chinez care experimenta rețete culinare. Bucătarul ar fi amestecat cărbune, pucioasă și salpetru (nitrat de potasiu) – ingrediente comune în gastronomia acelor vremuri, pe care le-a introdus într-un tub de bambus. Atunci când mixtura a intrat în contact cu focul, totul a explodat.
Cea mai timpurie documentare oficială a artificiilor datează din secolul al șaptelea d.H., atunci când erau folosite în China pentru alungarea spiritelor rele – grație zgomotului produs – și în cadrul ritualurilor religioase de invocare a fericirii și prosperității. În cele din urmă, meșteșugul obținerii artificiilor a devenit o profesie independentă, iar în China pirotehnicienii (maeștrii artificiilor) au ajuns în scurt timp să fie respectați pentru priceperea lor de a organiza spectacole uimitoare de sunet și lumină. Mai mult

O nouă metodă prin care energia regenerabilă poate fi obţinută ieftin şi nepoluant by Elena Ciobanu

O echipă de cercetători de la Universitatea Virginia Tech a descoperit o metodă prin care pot fi extrase cantităţi mari de hidrogen din orice plantă. Această reuşită are potenţialul de a oferi planetei o nouă sursă de combustibil ce este totodată ieftină şi prietenoasă cu mediul.

„Acest nou proces ar putea ajuta la reducerea dependenţei noastre de combustibilii fosili”, a comentat Y.H. Percival Zhang, profesor de ingineria biosistemelor în cadrul Virginia Tech. „Hidrogenul este unul dintre cei mai importanţi biocombustibili ai viitorului”, a mai spus profesorul.

Zhang a reuşit alături de echipa sa de cercetători să folosească xiloză, cea mai abundentă monozaharidă, pentru a produce o cantitate mare de hidrogen. Până acum, acest lucru era posibil doar în teorie, nu şi în practică. Metoda concepută de Zhang poate fi folosită indiferent de sursa de biomasă.

Această nouă metodă prietenoasă cu mediul prin care se produce hidrogen foloseşte resurse naturale regenerabile, eliberează foarte puţine gaze cu efect de seră în atmosferă şi nu necesită metale costisitoare sau grele. Celelalte metode de producere a hidrogenului sunt costisitoare şi produc gaze cu efect de seră.

Departamentul de Energie al SUA afirmă că combustibilul din hidrogen are potenţialul de a reduce în mod dramatic dependenţa de combustibili fosili. Din acest motiv, companiile producătoare de automobile lucrează la conceperea unor vehicule ce funcţionează pe baza unor celule de combustibil pe bază de hidrogen. Spre deosebire de motoarele alimentate cu benzină, ce poluează, singurul produs secundar al motoarelor cu hidrogen este apa. Descoperirea făcută de Zhang deschide calea către o sursă ieftină şi regenerabilă de hidrogen.

Jonathan R. Mielenz, coordonator al diviziei de bioştiinţe şi tehnologii din cadrul Oak Ridge National Laboratory, afirmă că descoperirea lui Zhang are potenţialul de a avea un impact major asupra producerii de energie alternativă. Mai mult

Creat de ELENA CIOBANU și ADI MĂLĂESCU

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress