About Ciobanu Elena

http://www.ceacwordpress.com

Posts by Ciobanu Elena:

Chimişti celebri (7) – Jöns Jakob Berzelius

Jöns Jakob Berzelius (n. 20 august, 1779 – d. 7 august, 1848) a fost un chimist suedez, inventator al notației chimice moderne, membru fondator al chimiei moderne, alături de John Dalton și Antoine Lavoisier.

Berzelius a descoperit elementele siliciu, seleniu, toriu și ceriu. A fost ales membru al Academiei Regale de Științe a Suediei în 1808 și a devenit membru al Academiei Suedeze în 1837.

Berzelius a absolvit medicina la Universitatea Uppsala în 1802, devenind profesor, din 1807, în medicină și chirurgie, la Școala de Chirurgie din Stockholm. În 1810 școala a devenit o parte a Institutului Medico-Kirurgiska, predecesor al Institutului Karolinska, și Berzelius a fost numit profesor de chimie și farmacie. La puțin timp de la sosirea la Stockholm, el a scris un manual de chimie pentru studenții săi, acesta marcând începutul unei lungi și fructuoase cariere în chimie. În timp ce efectua experimente pentru manualul său, a descoperit legea proporțiilor constante, care arăta că substanțele anorganice sunt compuse din diferite elemente în proporție constantă cu greutatea lor. Pe baza acestei observații, în 1828 a creat un tabel cu masele atomice relative (cu oxigenul având valoarea 100) ale tuturor elementelor cunoscute atunci. Aceasta a reprezentat o confirmare puternică a ipotezei atomice: că compușii chimici anorganici sunt compuși din atomi combinați în cantități reprezentate prin numere întregi. Descoperind că masele atomice nu sunt multipli întregi ai masei hidrogenului, Berzelius a invalidat astfel Ipoteza lui Prout, care susținea că elementele sunt formate din atomi de hidrogen. În 1838, Berzelius a descoperit proteinele. Studenți lucrând în laboratorul lui Berzelius au descoperit de asemenea litiul și vanadiul. Mai mult

Reacţia de adiţie

Reactia  de adiţie este reacţia în care are loc desfacerea legăturii pi sub acţiunea unor reactanţi, atomii de carbon care au fost angajaţi în dubla legătură se leagă de atomi sau grupe de atomi proveniţi din reactanţi.
 ~Adiţia la alchene

      Condiţii de reacţie: Procesul de hidrogenare decurge în condiţii catalitice, la temperaturi cuprinse între 80-200°C şi presiuni până la 200 atm. Drept catalizatori sunt folosite metale în stare fin divizată, ca Ni, Pt, Pd etc. Deoarece catalizatorul solid se află într-o stare de agregare diferită de a reactanţilor (hidrogenul gazos, alchena gaz sau lichid), procesul catalitic este numit cataliză eterogenă. Procesul chimic de hodrogenare catalitică a alchenelor are loc la suprafaţa catalizatorului, la nivelul centrilor activi ai acestuia.

  ~ Adiţia hidrogenului

 

RCH=CH2 + H2 = RCH2CH3 (alcan)

  Mai mult

Testele ADN vor elucida misterele lui Yeti

O echipă de cercetători britanici şi elveţieni va analiza în premieră ADN-ul din mostrele naturale despre care se crede că ar aparţine misteriosului Yeti din Himalaya, unul dintre „starurile criptozoologiei.

În cadrul interesantului proiect, cercetătorii vor analiza păr, oase şi alte probe biologice despre care se crede că ar proveni de la straniile creaturi antropoide din Himalaya.
Yeti nu este un exemplu singular: în cadrul multior culturi există mituri şi relatări depre creaturi umanoide acoperite cu blană, care ating dimenisuni enorme şi trăiesc în zone sălbatice, evitând contactele cu oamenii.

Cu toate acestea, probele biologice care ar aparţine acestor fiinţe din vastul domeniu al criptozoologiei nu au fost supuse testărilor cu ajutorul tehnicilor ştiinţifice moderne.
Cercetătorii susţin că rezultatele testelor vor fi publicate în paginile mai multor jurnale ştiinţifice de prestigiu. Mai mult

Chimişti celebri (5) – Marie Curie

Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska (n. 7 noiembrie 1867, Varșovia; d. 4 iulie 1934, Sancellemoz, Franța) a fost o savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel. A fost prima femeie care a primit un premiu Nobel și singurul savant care a primit două premii Nobel în două domenii științifice diferite (fizică și chimie). A introdus în fizică termenul de radioactivitate. Este cunoscută pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină. A fost soția unui laureat al Premiului Nobel, fizicianul Pierre Curie, și mama unei laureate a Premiului Nobel (Irène Joliot-Curie). Cu excepția fiicei sale Ève Curie (scriitoare), toți descendenții săi vor urma cariere științifice

“Mă număr printre cei care cred că știința are o frumusețe aparte. Un om de știință în laboratorul său nu este numai un tehnician; el este asemeni unui copil aflat în fața unor fenomene naturale care îl impresionează ca și cum s-ar afla într-un basm.”

Mai mult

Creat de ELENA CIOBANU și ADI MĂLĂESCU

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress