Efecte ciudate la Cernobîl; De ce nu mor copacii și vegetația

                                     Efecte ciudate la Cernobîl; De ce nu mor copacii și vegetația

      La aproape 30 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, oamenii de știință continuă să documenteze efectele stranii provocate de radiații asupra florei și faunei din jurul centralei atomice ucrainene.

      S-a vorbit despre păsări cu creierul mai mic, păianjeni de dimensiuni tot mai mari și fluturi tot mai mici, însă abia acum se vorbește despre faptul că frunzele și copacii morți din pădurea de la Cernobîl nu se descompun.

     Acele microorganisme responsabile cu descompunerea – gândaci, microbi, ciuperci -, care se hrănesc cu rămășițele organismelor moarte, lipsesc. Fără ele, carbonul, nitrogenul și alte elemente esențiale vieții rămân blocate în cadavrele plantelor, scrie IFL Science.

     Efectele contaminării radioactive asupra descompunerii materialelor vegetale au rămas necunoscute până acum.

     Oamenii de știință care examinează pădurile din jurul Cernobilului au descoperit că radiațiile au redus nivelul de pierdere a vegetației moarte.

     Frunzele moarte de pe sol, ca și pinii morți din Pădurea Roșie, nu se descompun, la trei decenii după accidentul nuclear.

  „În afară de câteva furnici, trunchiurile moarte erau neschimbate când le-am observat noi. A fost șocant, pentru că în pădurile lângă care trăiesc eu un copac căzut devine rumeguș după un deceniu în care a stat la pământ”, a explicat cercetătorul Timothy Mousseau, de la Universitatea South Carolina.

    Mousseau și o echipă internațională condusă de Anders Pape Moller de la Universitatea Paris-Sud au decis să ancheteze acumularea de deșeuri vegetale – de două-trei ori mai mare în zonele unde radiațiile au fost cele mai intense.

Echipa a prezis că descompunerea va avea un ritm mai redus în cele mai contaminate locuri din cauza absenței sau densității reduse a nevertebratelor și microorganismelor din sol.

Pentru a testa această teorie, cercetătorii au umplut 572 de sacoșe cu frunze moarte din patru specii – stejar, pin, arțar și mesteacăn – provenind din locuri necontaminate.

Sacoșele au fost depuse în mijlocul vegetație moarte în 20 de locuri din jurul Cernobilului în septembrie 2007, unde radiațiile variau în intensitate.

Toate sacoșele au fost retrase un an mai târziu, uscate și cântărite pentru a estima pierderea vegetală. Rezultatul studiului a fost publicat acum în revista Oecologia.

Oamenii de știință au descoperit că pierderea era cu 40% mai redusă în cele mai contaminate locuri. În zonele fără contaminare, 70-90% din masă vegetală din sacoșe dispăruse.

    „Esența rezultatelor noastre este că radiațiile împiedică descompunerea masei vegetale de pe pământ”, a explicat Mousseau.

Acesta a mai spus că acumularea de deșeuri vegetale înseamnă că nutrienții nu se întorc în mod eficient în sol, ceea ce poate explica de ce copacii cresc mult mai încet în jurul Cernobîlului.

Studiul vine într-un moment în care Cernobîlul este din nou în atenția lumii. Pe de o parte, un incendiu de proporții a izbucnit în pădurile de lângă Cernobîl și norul de fum amenință să traverseze mai multe țări europene.

Pe de altă parte, expiră durata de viață a sarcofagului ce protejează rămășițele centralei avariate și puterile lumii se străduiesc să strângă banii necesari terminării unui nou sarcofag.

Statele din grupul G7 vor să termine noul sarcofag ce acoperă centrală atomică avariată de la Cernobîl până în noiembrie 2017.

Conferința “Zilele Cercetării Ştiintifice Studenţeşti din UCB”

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, în colaborare cu Liga Studenţilor din Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu 10857268_882380945158963_2473708153823014963_oorganizează în perioada 23-25 aprilie 2015, a VIII-a ediție a Sesiunii Internaţionale de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti Zilele Cercetării Ştiinţifice Studenţeşti din UCB” 2015.

Sesiunea Internaţională de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti se bazează pe cercetare, dezbatere şi socializare și este cunoscută pe plan național, dar şi internațional, valorificându-se cercetările celor aproximativ 250 de studenţi, masteranzi, dar şi elevi care sunt asteptaţi să participe cu lucrări.

ZCSSUCB 2015 oferă participanţilor posibilitatea de a-şi prezenta propriile realizări şi creaţii, valorificarea capacităţii lor creative şi inovatoare, precum şi facilitarea schimbului de opinii şi idei. Este un  proiect care are o deschidere mai vastă asupra disciplinelor, implicând domenii din cadrul celor patru facultăţi ale Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, şi anume:

Facultatea de Relații Internaționale, Drept și Științe Administrative (FRIDSA):
1. Drept Privat (alexyoana93@yahoo.com)
2. Drept Public (alexyoana93@yahoo.com)
3. Drept International si European (alexyoana93@yahoo.com)
Contact: Dima Oana, E-mail: alexyoana93@yahoo.com; tel.: 0763.923.378;

4. Administratie Publica (spineanu.iulia@yahoo.com)
5. Relatii Internationale si Studii Europene (spineanu.iulia@yahoo.com)
6. Istorie (spineanu.iulia@yahoo.com)
7. Sociologie (spineanu.iulia@yahoo.com)
8. Limbă şi Literatură (spineanu.iulia@yahoo.com)
9. Ştiinţe ale educaţiei (spineanu.iulia@yahoo.com)
Contact: Spineanu Iuliana, E-mail: spineanu.iulia@yahoo.com; tel.: 0769.344.949;

 

Facultatea de Științe Medicale și Comportamentale (FSMC):
1. Kinetoterapie  (adi@malaescu.com)
2. Sănătate (adi@malaescu.com)
3. Ştiinţa sportului (adi@malaescu.com)
Contact: Mălăescu Adrian, E-mail: adi@malaescu.com; tel.: 0769.572.099;

Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA):
1. Management, Marketing, Administrarea Afacerilor (roxana_ecobici@yahoo.ro)
2. Contabilitate şi Finanţe Bănci (roxana_ecobici@yahoo.ro)
Contact: Ecobici Roxana, E-mail: roxana_ecobici@yahoo.ro; tel.: 0762.995.406;

Facultatea de Inginerie (FI):
1. Automatică, Informatică şi telecomunicaţii şi Robotică (aldeaionel@yahoo.com)
2. Inginerie şi Management (aldeaionel@yahoo.com)
3. Inginerie Energetică (aldeaionel@yahoo.com)
4. Inginerie şi protecţia Mediului (aldeaionel@yahoo.com)
5. Inginerie Industrială (aldeaionel@yahoo.com)
Contact: Aldea Ionel, E-mail: aldeaionel@yahoo.com;tel.: 0722.373.761;

Prin participarea la cea de-a VIII-a ediţie a ZCSSUCB 2015, urmare a procesului de recenzare efectuat de comitetul ştiinţific constituit, studenţii, masteranzii dar şi elevii înregistraţi vor avea posibilitatea de a publica studiile elaborate în volumul ZCSSUCB 2015.

Program:

23 aprilie 2015                                                                            

Primirea participanţilor

 

24 aprilie 2015 

09.30 – Deschiderea Sesiunii Stiintifice Studentesti la Rectoratul UCB

10.00 – Inregistrarea participantilor

10.30 – Deschiderea Sesiunii Stiintifice de comunicari pe fiecare sectiune in parte

10.40 – Sustinerea lucrarilor

20.00 – Cina festiva si decernarea premiilor

 

25 aprilie 2015 

12.00 – Plecarea participantilor

 

Site web: www.lsucb.ro/zcssucb/

 

 

Concursul National de Chimie “Petru Poni” 2015

La  Liceul Energetic Târgu-Jiu va avea loc “Concursul Național de Chimie “Petru Poni” 2015 .  Petru_Poni petruponi

Un savant născut în România a câştigat Premiul Nobel pentru Chimie pe 2014, alături de alţi doi cercetători | by Elena Ciobanu

Premiul Nobel pentru chimie pe 2014 a fost atribuit cercetătorilor Eric Betzig, Stefan W. Hell şi William E. Moerner, a anunţat, miercuri, Comitetul Nobel din cadrul Academiei regale de ştiinţe din Suedia, potrivit site-ului oficial al acestor distincţii prestigioase.

Cei trei cercetători au fost recompensaţi pentru “dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie”.

În 2013, premiul Nobel pentru chimie a revenit cercetătorilor Martin Karplus, Michael Levitt şi Arieh Warshel, pentru dezvoltarea modelelor multiscalare aplicabile în cazul sistemelor chimice complexe.

Stefan W. Hell s-a născut pe 23 decembrie 1962 la Arad, iar în prezent este unul dintre directorii Institutului de Chimie Biofizică Max Planck din Gottingen, Germania.

A plecat în Germania în 1978, după primul an de liceu, urmat în Timişoara, stabilindu-se împreună cu părinţii la Ludwigshafen.

A urmat cursurile Universităţii Heidelberg din Germania şi în anul 1990 a obţinut doctoratul în fizică. A contribuit prin munca sa la inventarea microscopului 4Pi, care are o rezoluţie îmbunătăţită şi a fost premiat în acest an cu Premiul Nobel pentru introducerea, în anul 2000, a conceptului de “golire prin emisie stimulată” (STED/ stimulated emission depletion) în microscopie.

În prezent, Stefan Hell este director al Institutului pentru Chimie şi Biofizică Max Planck din Göttingen şi director al Centrului german pentru cercetări contra cancerului din Heidelberg. Din anul 2012, este membru de onoare al Academiei Române. Mai mult

Creat de ELENA CIOBANU și BOGDAN GORUN

Facebook

Get the Facebook Likebox Slider Pro for WordPress